La încheierea ediției A 3-a a Festivalului de lectură FILIPIADA din Drochia, în pragul Bibliotecii Publice raionale s-a înrădăcinat replica unei compoziții parabolice, GREUTATEA CĂRȚII, potrivite de emblemă în fața oricărei biblioteci, școli, instituții culturale – o BALANȚĂ ESENȚIALĂ (realizată de sculptorul Alexei Vidraașco la inițiativa președintelui raionului Alexei Vasilean). La inaugurarea evenimentului, președintele Alexei Vasilean mi-a lansat o… comandă de creație: să scriu o poezie, potrivită în preajma BALANȚEI ESENȚIALE. Mi-a plăcut reacția imediată a lui Adrian Ghicov, care se afla lângă mine. Mi-a șoptit că deja o am… M-am gândit și eu la poezia Gânduri între cărți luminoase, din care, pentru ideea președintelui, se potrivesc rândurile: „Cartea-i bună când adună…/ Cartea bună gând adună…/Cartea bună lume-adună,/lume bună îm-pre-u-nă…”… Totuși, comanda… Iată altă pornire: „Luminoasă-i lumea – partea,/ unde e mai multă cartea./Luminoasă-i și frumoasă,/unde cartea e acasă,/iar în casă-i cap de masă…”…
Mi-a plăcut lumea adunată de pretextul cărturăresc festivalier… Mai pe îndelete iată ce așterneam pentru rubrica mea din Literaturii și Arta ( 8 iunie):
Împăcare de Duminica Mare
Consult dicționarul, să-mi precizez sinonimele a ceea ce mi-a venit de titlu – împăcare? Liniștire, potolire, îmbunare, împăciuire, înțelegere… Cu o săptămână în urmă, luni, 29 mai, în drum spre Drochia, Elena Pintilei constata lipsa corovaticului pe margini. În mașină – partenerii „capitaliști” ai Direcției Cultură, Turism, Tineret și Sport, dar și ai Bibliotecii Publice raionale din Drochia: Elena Pintilei și Vera Osoianu (Biblioteca Națională), Eugenia Bejan (Biblioteca Națională pentru Copii Ion Creangă), Adrian Ghicov (Universitatea Pedagogică Ion Creangă) și protagonistul FILIPIADEI 2023 (festival de promovare a lecturii). Pe lângă Bălți am contactat-o telefonic pe sora mai mică, Lidia, să-i spun că-s pe alături, dar în trecere. Pe lângă Sofia am contactat-o pe sora Alexandra să-i spun că-s pe alături, dar în trecere, spre Drochia. O să revin/revenim la motivul lecțiilor festivaliere și prestanța celor peste 600 de participanți din localitățile raioanelor Drochia, Soroca, Sângerei, Dondușeni, Glodeni, Ocnița, Edineț în cele 9 concursuri, iar aici aș reproduce doar poezia Tragerea sufletului, pe care și-a axat alocuțiunea didacticianul și expertul în științele educației, doctorul habilitat, conferențiarul universitar Adrian Ghicov: „Mă ia groaza cât de mult ar trebui să se vorbească despre mine, / dar, mai ales, cu mine,/ca să se ştie despre mine ceea ce, întâmplător,/pare să ştiu cel mai bine./Nu aş mai înainta – mă ia groaza:/mergătorul de mine ar fi înconjurat, /ar trebui să fiu înconjurat/şi întrebat permanent/cum îmi merge la mers,/de am nedumerit atâtea răscruci /cu ceea ce pare a fi,/cu certitudine,/urmă./Mă îngrozesc cât de mult ar trebui să fiu vorbit –/despre câte mi-au răsărit în urme/şi de ce evit să privesc prea des peste umăr: /capcana dulce a albumelor o cunosc, mi-i dragă,/face numai să întorc capul/şi te apucă un dor nesăbuit /s-o ia-i pe urme înapoi,/până la he-he-e!…/Dar mai e de mers înainte!/Ori nu prea e?/Mă ia groaza între cele două ispite de mergător: /încotro acum? /îndărăt?/înainte?/cât mai e?/Mă ia groaza /cât de întrebat şi cât de vorbit /ar trebui să fiu,/dacă aş putea să mă opresc un pic/şi să flutur, şi să sparg/câteva oale,/din care să se prelingă imprudent/(în graba de a-mi şterge urmele/şi de a o şterge de acolo)/câteva picături din ceea ce port/spre portul îndepărtat,/de unde, he-hei!, ce plutiri se anunţă!”
Inițiativa drochienilor a fost anticipată, în pandemie, de Biblioteca raională „Mihail Sadoveanu” din Strășeni (director scriitoarea Nadejda Pădure), care a inițiat Festivalul „Pâinea de la iepure și o carte de la Iulian Filip”, ajuns acum în pragul ediției a patra. Când am fost informat ce a decis acum trei ani Direcția Cultură Drochia și când mi s-au solicitat sugestii, sfaturi, dar și participare, am fost categoric împotriva participării la organizarea festivalului (pe baza întregii mele opere) și la jurizare. Trofeul FILIPIADEI în două ediții (din trei) l-au câștigat sofienii. I-am remarcat activi, urmărind pe rețele povestașii, eseiștii, actorii, interpreții de muzică, pictorii și constat un activism remarcabil al sofienilor de toate vârstele – de la Antonina Grosu de 5 ani (locul III în concursul cel mai bun povestaș/declamator) până la Ana Panico de 43 de ani ( locul II același concurs, altă categorie de vârstă). Evident, m-a bucurat decizia juriului de a oferi Sofiei trofeul FILIPIADEI. Susținut de editura PRUT (30 de ani de la înființare, 25 de ani de colaborare cu mine și 45 de cărți în consecință), am oferit două loturi de cărțile mele Bibliotecii „Lidia Istrati” și Gimnaziului „Viorel Cantemir” din Sofia.
Biblioteca, situată în Casa de Cultură, grădinița și Gimnaziul „Viorel Cantemir”, pe de o parte, și Muzeul de istorie și etnografie a satului Sofia, biserica și cimitirul, pe de altă parte, copertează ființarea și devenirea localității și a sofienilor în timp.
La 4 iunie, de Duminica Mare, eram invitat la celebrarea a două veacuri de la fondarea Sofiei. Drumul acasă… Înaintea oricărui drum deosebit (și înainte de pescuit!) dorm problematic. Spre lecția de istorie a Sofiei drumul nu e unul ordinar, îndeosebi de Duminica Mare. Am ieșit din Chișinău la șase jumătate și mi-am respectat itinerarul cardiac, precum se cuvine: mai întâi pe la sora mai mică la Bălți, apoi pe la sora mai mare la Sofia, apoi la părinți, la cimitir… Am luat doi trandafiri din grădina surorii mai mari – pentru mama și tata – și-mi era un pic necaz că nu am oprit pe drum, nu am fost atent, să culeg un mănunchi de corovatic, mai potrivit la Duminica Mare decât trandafirii… Poarta la mormântul părinților era larg deschisă și părea că a deschis-o iarba înaltă, din care, triumfător, se înălța corovaticul… Am trecut pe lângă biserică și pe lângă Muzeul Sofiei, grăbindu-mă la casa de cultură, unde se preconiza festivitatea. Dar mai trebuia să trec pragul școlii din Sofia, gimnaziul „Viorel Cantemir”, unde se cădea să dau binețe, să mai remarc schimbările și s-o mai întreb de Aurelia Mocanu unde aș putea pune umărul…
Lecția neordinară de istorie onorează urmele întemeietorilor, Hasnașilor, care visau o localitate mai ferită de șleahul „controlat de hoți și bandiți de toată mâna”. Îmi place că în prefața volumului I al monografiei Sofiei academicianul Ion Borșevici a menționat acest amănunt, dar și motivul cărturăriei sofienilor (Valeriu Schițco, Iacob Babără, Elena Babără. Satul SOFIA – trecut și prezent. Chișinău, Tipografia AȘM, 2010, p.9). Fiul mai mic al lui Dementie Hasnaș, Ioan, a realizat visul mamei Anfisa. Doi descendenți ai familiei întemeietoare au participat la evenimentul Sofiei modernizate, alături de oaspeții din Botoșani, Rădăuți, Râmnicu-Vâlcea, alături de formații artistice din Sofia, Drochia, Mândâc, Strâmba, Bădiceni… Încoronarea programului – formațiile profesioniste Folclor (conducător artistic Petru Neamțu) și Plăieșii lui Nicolae Gribincea.
Evenimentul a fost organizat de către echipa primarului Veaceslav Magaleas și a fost o reușită – au fost onorați și băștinașii, dar și oaspeții. Felicitări!
Acum nouă ani Academia de Științe, Ministerul Culturii, Direcția Cultură Drochia organizau la Muzeul Sofiei Conferința Științifică „Șantiere patrimoniale sofiene”. Participau academicienii Ion Tughineanu, Mihai Cimpoi, viceprim-ministrul Tatiana Potâng, ministrul Mediului Gheorghe Șalar, viceministrul Culturii Igor Șarov, poetul Ianoș Țurcanu, Gabi Păunescu (Târgoviște, România), șeful direcției cultură Petrică Ababei, primarul Sofiei Tudor Rusu… Tot în acei ani se căuta formula mai… sofiană pentru un festival. Festivalul a fost botezat Hangul de la Sofia, evidențiindu-se o variantă mai deosebită a acestui hang la Sofia.
Vorbeam la evenimentul de Duminica Mare cu președintele Academiei de Științe Ion Tighineanu, apoi și cu șefa Direcției Cultură, Tineret, Turism și Sport din Drochia Cristina Țurcanu despre potențialul pretextului aniversar sofian – 2 veacuri de Sofie! – și despre rațiunea unei conferințe științifice, unde am mai vedea pe unde am ajuns cu năzuințele și împlinirile. Pretextul aniversar, dar și… samitul din Bulboaca, ne provoacă la un management mai actualizat, dacă înțelegem că frânarea exodului pe lumea vânătă a tinerilor sofieni e legată de schimbări evidente în viața satului. Satul european comportă proiecte în toate dimensiunile – școală, cultură, infrastructură, mediu. Alegerile locale apropiate stimulează candidații la programe, proiecte, promisiuni, care… trebuiesc memorizate și monitorizate de către alegători. Punerea umărului la câte se fierb acasă, la baștină, e un motiv deosebit, care sensibilizează comunicarea firească a autorităților locale cu sofienii ajunși la posibilități și împliniri în diferite domenii.
…Poezia Șansele biografiei e din acest context, unde memoria e scoasă în scenă: „Din mama Ana,/din tatăl Ion/şi dintr-o secetă pe terminate/m-am născut./Prea în de ajuns e,/aş crede,/pentru un început —/să te naşti din părinţi/temerari/ce te-aduc dintr-o secetă…/Nu din alte considerente/mă opresc la orice fântână,/nu din altă pricină/la orice izvor m-am plecat —/m-am născut din părinţi temerari,/dintr-o secetă,/eu, sortitul/pururi să fiu însetat.”
Comentarii