Ce-am face noi, fără poeți…?

Oare ce-am face fără voi, poeții?

Cei care scuturați umbra tristeții

Prin  slovele-nvelite în naframă,

Care miroase-a baștină și mamă

Cu slovele, ce poartă-n brațe dorul

Sfânta Credință, Neamul, Tricolorul

Cu slovele ce-aleargă prin câmpie

Ca visul dulce de copilărie?

Oare ce-am face fără voi, poeții?

Cu slovele, care topesc nămeții

Ce fac din beznă soarele s-apară

Iar din blestem – dușmanul ca să moară…

Voi, sunteți cei, care le știți pe toate

Pe acest  pământ,  de viață și de moarte

Fără de voi, au cine-am fi noi oare?

Am fi o țară  cu spini la hotare

Am fi o baștină fără de prispa casei

O brazdă fără spice-n timpul coasei

Sunteți mirosul  Florilor Albastre

Sunteți balsamul sufletelor noastre

Purtați pecetea miilor de vieți

Oare ce-am face noi, fără poeți?

Autor: Ala Bugai

18 octombrie 2020

admin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *