Sunt uși pe care le deschidem în fiecare zi, din obișnuință, și altele pe care le oprim asupra lor. Și sunt uși care, deși arată la fel ca oricare altele, ascund dincolo de ele un moment care schimbă, fie și puțin, felul în care privim lumea. Data de 17 septembrie a fost, fără îndoială, una dintre acestea.
Și s-a întâmplat un lucru care a părut mai degrabă o scenă dintr-un roman decât o realitate a unei zile obișnuite: în stradă, pe stradă, pe o bancă, în stație, în fața unui magazin sau a casei, s-a citit. Este remarcabil curajul cu care ai noștri au deschis cartea în public și au citit cu voce tare. Unii s-au oprit din drum, alții s-au oprit din alergare, curioși să vadă ce se întâmplă. S-a oprit pentru o clipă sau pentru o oră lumea într-un rând, pentru a citi.
„Alcool Casă”, „Femeia de la poartă roșie”, „Iarba fiarelor”, „Povești pentru nepoți și strănepoți” – cărți de la Biblioteca Publică Raională „Iulian Filip”, din Drochia, s-au mutat în strada mare, au populat parcurile, s-au lăsat atinse de trecători.
Cineva ne-a impresionat cu o carte de poezie, cineva a recitat un fragment dintr-o dramă istorică, iar altcineva a citit cu voce tare din povestirile lui Ion Druță. Copiii au citit cu mândrie din lecturile școlare, completând o susținere serioasă și emoționantă.
„Ești o carte” vorbește despre transformarea interioară, despre transformarea prin lectură, despre acel moment…
… spre schimbare în fiecare zi, prin drumul pe care îl facem. Tot mai mulți cetățeni și-au exprimat dorința ca această sărbătoare a cărții și a lecturii să nu fie doar un episod trecător, ci să devină o tradiție vie. Și chiar așa a fost! S-a citit mult și cu suflet, s-a redescoperit bucuria de a răsfoi o pagină într-o lume dominată de ecrane. Într-o astfel de atmosferă, fiecare dintre noi a simțit că lectura nu este doar o activitate solitară, ci o punte care ne apropie, care ne dă o voce comună și ne face mai empatici.
Nu a fost doar un eveniment cultural, a fost o stare de spirit. În sticlă, în stradă, pe geamul autobuzului sau la umbra unui parc, cărțile și-au găsit drumul spre oameni, iar oamenii și-au găsit drumul spre cărți.
Și așa, pas cu pas, satul Șuri a scris o pagină memorabilă în istoria comunității sale, demonstrând că lectura rămâne o forță vie, capabilă să lumineze mințile și să încălzească inimile.
Iar ecoul acestei zile a rezonat mult timp după ce ultimele pagini au fost închise, lăsând în urmă dorința de a repeta experiența și de a transforma fiecare colț al satului într-o bibliotecă deschisă pentru toți.
Vremurile de mult punând… disprețuirea nu este doar… o a … amărât, împodobită cu culoare și autoritate; publicul a reacționat prompt, deschizând cărțile și lecturând cu glas tare. Copii și bunici, profesori și elevi, toți s-au regăsit în acest moment de comuniune prin lectură. De-a lungul zilei, s-au format cercuri de lectură improvizate în parcuri, în fața instituțiilor publice, dar și în spații private, aducând cărțile mai aproape de sufletul omului.
S-a simțit o schimbare în aer: biblioteca părăsise pereții săi tradiționali și devenise o prezență vie, directă, aproape de fiecare trecător.
Această deschidere a oferit… o conexiune profundă cu textul, cu autorul și cu ceilalți cititori ai comunității. S-a demonstrat încă o dată că lectura nu este o activitate solitară, ci o punte care ne apropie și ne unește într-o stare de spirit unică.
Aceeași forță de profundă prezentare a adus o undă de speranță și în rândul tinerilor, care au descoperit plăcerea lecturii în afara orelor obligatorii de școală, transformând-o într-un stil de viață. Publicul a rezonat cu această inițiativă, cerând continuarea ei și în alte sate.
Daniela STAMATI, Stiri, corespondentă a Ziarului „Glia drochiană”
Comentarii